Am grupat aici toate articolele pe care le-am publicat despre falsificarea site-ului istoric de la Sarmizegetusa- Gradistea de Munte in anul 2013, pe blogul personal mihael-duca.blogspot.ro
La Gradistea de Munte de cateva decenii se incearca o manipulare grosolana, pentru a justifica existenta unor falsuri in aceasta cetate, justificare ce suna asa: "Nu conteaza ca ce e la suprafata e fals, conteaza ca adevaratele ruine sunt sub pamant, protejate impotriva degradarii". Din fericire nu suntem chiar toti decerebrati. Daca exista ruine sub pamant, acestea trebuie scoase la lumina pentru a fi studiate de oricine si protejate asa cum s-a procedat si la Costesti sau Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
(1)
Starea actuala a site-ului istoric de la Sarmizegetusa Regia - Gradistea Muncelului, vestigiile si amenajarile ce pot fi acum vazute, dateaza - in buna parte - din perioada comunista, amenajari efectuate inainte de 1989.
Nu ar fi nimic rau in asta, daca aceste amenajari nu ar fi dus la modificari esentiale in site, la falsificarea unor vestigii, la distrugerea altor vestigii si, prin urmare, la o denaturare a acestui loc istoric, o denaturare a istoriei noastre.
Eu nu pun la indoiala munca de cercetare efectuata de istorici in site, nici rezultatele obtinute, nici probitatea profesionala a acestora. Eu discut despre amenajarea site-ului istoric de la Sarmizegetusa Regia.
Pentru a nu discuta doar pe seama a ceea ce vedem "cu ochiul liber", ma raportez si la o lucrare intitulata "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei" (1989), autori: Hadrian Daicoviciu, Stefan Ferenczi, Ioan Glodariu .
Asa cum am scris si in urma cu doi ani pe un alt blog, in opinia mea la Sarmizegetusa Regia s-a falsificat istoria in numele si totodata in spiritul ideologiei comuniste, ceea ce nu poate fi decat grav. In plus, ne si batem joc de aceste locuri sacre. Cum ne batem joc? Voi arata in continuare.
Eu, nefiind istoric, nu-mi permit sa emit judecati de valoare in domeniu, dar ca cetatean am dreptul sa-mi pun intrebari, am dreptul sa critic si mai ales, am dreptul sa fiu corect informat cu privire la istoria poporului din care fac parte.
Imi asum rolul de "Toma Necredinciosul", de cetatean suspicios ca este pacalit in raport cu vestigiile de la Sarmizegetusa Regia, caci aceasta este momentan convingerea mea; aici, in acest loc sacru al istoriei natiunii romane, s-a falsificat istoria.
Sa incepem cu intrarea in site, in cetatea Sarmizegetusa Regia, unde se presupune ca au locuit capeteniile Regatului Dacia. Eu am scris ca se presupune pentru ca nu exista o unanimitate, nici macar un consens asupra acestui fapt (si asa cum deja am specificat, nu doresc sa ma pronunt asupra evenimentelor istorice).
In fotografia de mai sus vedem intrarea "Poarta de Vest" a fortificatiei (foto realizata in 2011).
Cifra nr. 7 (cu rosu) indica zidul fortificatiei. Cifra nr. 8 indica locul unde Consiliul Judetean Hunedoara a facut pe langa parcarea din fata fortificatiei si niste trepte. In urma scandalului produs prin mutilarea site-ului, treptele au fost distruse (parcarea a ramas), pentru a nu sta marturie prostiei de tip bizonic (ca acum nu se mai poate vorbi de "avant proletar"). Vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului le lipseau o parcare si niste trepte. Atat putem, atat facem. Doar ca distrugem. Excavatia pentru parcare s-a oprit cam la 1,5 metri de zidul cetatii. Despre mareata lucrare cititi aici http://www.mediafax.ro/cultura-media/lucrarile-la-parcarea-de-la-sarmizegetusa-regia-s-au-facut-fara-autorizatie-vestigiile-posibile-sunt-compromise-8554247.
"Istoricii şi arheologii sunt absolut şocaţi de inconştienţa şi incompetenţa edililor locali care au ajuns la „performanţa" de a aduce grave avarii unicului sit arheologic din România aflat pe lista Patrimoniului UNESCO. „Această atitudine este pur şi simplu de neetichetat", a declarat Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii şi istoric de artă" (http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/la-sarmizegetusa-ancheta-trece-parcarea-ramane-233083.html).
Dar nici pe departe aceasta parcare si acele trepte nu reprezinta cele mai mari grozavii petrecute in acest loc.
(2)
Asa cum am aratat deja, Consiliul Judetean Hunedoara a dorit sa faca o parcare la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului si a facut-o. Putin a lipsit ca zidul fortificatiei sa nu se prabuseasca din cauza lucrarilor pentru aceasta parcare. Dar nu este exclus ca in viitor, datorita erodarii solului si a alunecarii in continuare a pamantului sa se produca prabusirea zidurilor. Foarte grav. De aceea eu cred ca trecerea acestui loc sacru pentru natiunea romana, trecerea acestui monument UNESCO de la Ministerul Culturii la Consiliul Judetean Hunedoara a fost o eroare (trecerea s-a facut in Februarie 2013, la doi ani dupa faptele relatate deja).
In foto nr 2 (poza de mai sus, realizata in 2011) vedem zidul fortificatiei de la intrarea "Portii de Vest".
Cifra 9 ne arata cum - datorita lucrarilor de la parcare - pamantul s-a surpat pana la aproximativ 30 cm de zid (in dreptul cifrelor 10 - 12).
Dar despre care zid este vorba? Despre zidul fortificatiei, bineinteles. Si totusi intrebarea ramane: "Despre care zid este vorba?".Fotografia nr. 2 dezvaluie un fapt incredibil, respectiv existenta a doua straturi distincte de blocuri de piatra in peretele fortificatiei. Un strat inferior, de doua randuri de blocuri de piatra, notate in foto cu cifra 12 si deasupra, alte patru randuri de blocuri, notate cu cifra 11.
Dupa cum este cunoscut dacii nu foloseau niciun fel de "mortar" pentru a lega blocurile de piatra intre ele. Nu se cunostea cimentul, in consecinta nu au folosit ciment. Sageata notata cu cifra 10 ne indica prin linia punctata cu rosu faptul ca la Sarmizegetusa Regia exista un strat de mortar intre primele doua randuri de blocuri de piatra de la baza (cifra 12) si celelalte, de deasupra (cifra 11). Acest fapt ma determina sa sustin ideea ca aici s-a construit un zid peste un alt zid, prin urmare s-a modificat site-ul istoric. Cele patru randuri de blocuri de piatra superioare notate cu cifra 11 reprezinta o constructie realizata pe vremea comunistilor (inainte de 1989), nu o constructie a dacilor sau a romanilor ce au cucerit aceasta fortificatie.
Modificarea unui site istoric inseamna falsificarea acestuia, falsificarea istoriei, de fapt. Dar de ce trebuia sau de ce trebuie sa ne falsificam istoria?
Eu devin suspicios si ma intreb daca macar cele doua randuri de blocuri de piatra de jos (cifra 12) sunt originale, nu cumva intreaga fortificatie este un fals? Ce e adevarat in site-ul de la Sarmizegetusa Regia?
(3)
Indoielile mele in legatura cu zidul fortificatiei de la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului tin inclusiv de originalitatea acestui zid. In lucrarea "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei" (1989), autori: Hadrian Daicoviciu, Stefan Ferenczi, Ioan Glodariu, sunt publicate mai multe fotografii (toate alb-negru) intre care si una cu "Poarta de Vest" si zidul fortificatiei. Toate fotografiile alb-negru ce vor aparea in aceste episoade sunt scanari ale fotografiilor din lucrarea amintita. Daca claritatea acestora lasa de dorit, acest fapt se datoreaza calitatii fotografiilor din lucrare.
Fotografia de mai jos ne prezinta un zid format din trei randuri de blocuri de piatra. Prin urmare nu sunt nici doua, nici sase randuri suprapuse de blocuri de piatra.
Intrebarea este: "Cum s-a ajuns de la trei randuri de blocuri de piatra la sase randuri?"
Fiecare este liber sa dea raspunsul care-i place. Eu insa, astept un raspuns din partea istoricilor, a specialistilor.
Pe langa raspunsul la intrebare, eu astept ca aceste modificari in site sa dispara.
NU este admisibil ca in numele unei propagande bolnave, a unui regim bolnav ce - oficial - a disparut de 24 de ani, sa prezentam in continuare un fals pe post de istorie.
Este util sa observam ca blocurile de piatra au diferite demensiuni si, in general, sunt de forma patrata.
Ar fi cazul sa aruncam o privire si pe panoul ce da explicatii asupra fortificatiei.
Din acest panou ar trebui sa retinem denumirile ce sunt date unor locuri si artefacte din fortificatie si din jurul fortificatiei.
In episodul urmator voi discuta despre "drumul pavat" ce duce la "sanctuarul mare de andezit", adica pe terasa numerotata de specialisti cu numarul 11.
(4)
Cum de s-a permis la Sarmizegetusa Regia, de-a lungul timpului, contructia unor cabane si amplasarea unor tabere de corturi chiar in site-ul istoric, adica intre artefacte? Studentii de la Universitatea din Cluj si-au amenajat o cabana si un WC chiar in site, in apropiere de zidul estic al fortificatiei, apoi - in urma scandalului declansat - acea cabana a fost demolata (cred, in 2004). Mai recent, in 2005, o tabara "de arheologie" a elevilor de la un liceu din Cluj (Emil Racovita) si-a gasit locul tot in site, chiar pe terasa XI. Cateva fotografii de la acea tabara merita a fi publicate ca amintire, dar si ca intrebare pentru domnul profesor Ioan Glodariu.
(fotografiile de mai jos sunt de pe http://www.dacii.ro/sarmis2005/racovita.8k.ro/sarmi/sarmi2005.htmn )
La o bere pe pilonii de ciment de la sanctuarul mare circular - terasa XI
Tabara langa "Sanctuarul Mare Circular"
Si o fotografie document...
In ipoteza in care la Sarmizegetusa totul e o masluire (masluirea comunistilor de atunci si de acum), chiar nu conteaza ce se intampla acolo, nici faptul ca tot acolo s-a "creat" langa sancutuarul mare circular o groapa de gunoi etc.
Dar oare e posibil ca totul sa fie doar o masluire?
Sa parasim putin viata la cort si berea de pe pilonii din ciment ai sanctuarului mare circular si sa aruncam o privire spre minunatul "drum pavat".
Fortificatia este strabatuta de un drum pavat, ce leaga poarta de vest de poarta de est (deocamdata ascunsa vizitatorilor) si care se prelungeste pana pe terasa XI. Terasa XI este usor de identificat, pe ea se afla "sanctuarul mare circular", cel cu lemnele infipte in mijloc si piloni din ciment. Ciment dacic, numa' bun ca suport pentru sticlele de bere (cimentul este comunist, nu dacic, dacii nu cunosteau cimentul).
In foto de mai jos se poate observa bine drumul pavat (foto realizata in 2011).
Daca suntem atenti la materialul de constructie constatam ca avem de-a face cu niste bucati relativ mici de piatra, un fel de dale. Si dispunerea lor merita a fi observata, sunt mai multe dale pe un singur rand.
In fotografia alb-negru de mai jos observam drumul pavat la momentul dezvelirii sale.
In foto de mai sus (lucrarea mentionata, 1989) se poate observa ca drumul pavat e format din lespezi, placi de piatra destul de mari, in mod evident diferite de cele din fotografia color. In mod super evident, exista un singur rand de lespezi de piatra (pana la ramificatie). Fiindca nu exista niciun reper in fotografie, mi-e greu sa estimez dimensiunea unei lespezi de piatra, dar ar putea fi cam 40-50 cm latime si 100 - 120 cm lungime, 14-18 cm grosime.
Intrebare: "Care e originalul drum pavat?" Cel din fotografia alb-negru sau cel din fotografia color?.
Ce s-a intamplat cu drumul pavat din foto alb-negru?
Pana se va gandi cineva sa dea un raspuns stiintific, sa mai facem cativa pasi prin Sarmizegetusa Regia si sa ne oprim la sanctuarul mare circular.
(5)
La Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului exista mai multe locuri unde au fost descoperite amenajari ale dacilor si ale romanilor cuceritori, denumite de istorici si cercetatori "terase", la randul lor numerotate de la unu la 11.
Pe terasa a 11-a s-a descoperit ceea ce istoricii numesc "Sanctuarul mare circular". De mentionat ca toate aceste denumiri sunt in parte arbitrare, caci nu se cunoaste titulatura dacica sau romana a amenajarilor si constructiilor gasite la Sarmizegetusa Regia.
"Sanctuarul mare circular" este usor de recunoscut dupa lemnele infipte in mijlocul lui. In fotografia de mai jos efectuata in 2011 se poate observa acest vestigiu.
Se poate observa cu usurinta ca acest loc denumit sanctuar, este de fapt un cerc facut din doua randuri de pietre, un rand exterior din pietre mai mari si in interiorul acestuia un alt rand de pietre mai mici slefuite, adica un cerc dublu de piatra. In interiorul acestui cerc dublu se afla niste lemne infipte, in doua cercuri concentrice. Dar ce reprezinta acest loc si ce rol au acele lemne? Cine a infipt lemnele?
Pe terasa a 11-a s-a sapat de mai multe ori in decursul istoriei, primele sapaturi avand loc chiar in secolul XIX. De specificat ca in mod oficial se cunosteau ruinele de la Gradistea Muncelului inca din sec. XVI.
In ziua de 21 iulie 1803 incep primele sapaturi (recunoscute) pentru a se vedea ce e cu ruinele de la Gradistea, sapaturi efectuate sub conducerea lui B. Aigler, cu o echipa de 10 muncitori, sub coordonarea lui P. Torok, comisar din partea Tezaurariatului Cameral (lucrarea amintita, p. 127).
Care este istoria cercetarilor cercului dublu de piatra de la Gradistea Muncelului?
De retinut ca in 1804, maiorul de geniu M. Pechy intocmeste si publica un raport dupa vizitarea ruinelor de la Sarmizegetusa, raport in care descrie si cercul dublu de piatra (ale carui pietre considera ca sunt din Dealul Cetatii din Deva) (p. 131). Nu stim daca aceasta e cu adevarat prima mentiune a acestui vestigiu, dar aceasta mentiune exista si o luam in considerare. Faptul ca in 1804 acest cerc dublu de piatra era descoperit/vizibil ne indica faptul ca acolo s-au facut sapaturi cuprinzatiare si intense in 1803 sau poate chiar mai inainte.
Acolo sapa si altii, istorici amatori sau doar cautatori de comori. In 1847, printre cei ce sapa sunt si Ackner, Neigebaur si Fodor, ce publica descrieri detaliate ale Gradistei (p 133-134). Ackner considera cercul dublu de piatra ca fiind "Circus".
G. Finaly publica mai multe documente despre Gradistea Muncelului, dar intreprinde si o drumetie la Gradistea (probabil in 1910) unde descrie printre altele: "cercul dublu de piatra" si "cladirea pentagonala" (p. 134). Unde e cladirea pentagonala?
La propunerea lui Finaly, Lang si Kuzsinszky tot perimetrul de la Gradistea (591 iugare) este declarat monument al naturii (p. 135).
In 1924 sub coordonarea lui D. M. Teodorescu se efectueaza sapaturi la Costesti si Gradistea. In 1926 a fost sectionat sanctuarul mare circular (p. 142). Teodorescu publica in 1930-1931 o lucrare "Cetatea dacica de la Gradistea Muncelului".
Eu nu detin date despre alte sapaturi la Sarmizegetusa pana in anul 1950. Consider ca este aproape imposibil ca acestea sa nu fi existat.
Din 1949 pana in 1972 conducerea colectivelor de cercetare si a sapaturilor arheologice a fost incredintata lui Constantin Daicoviciu (p.151). Eu exprim doar o parere personala, din acest moment, 1949, a inceput implicarea propagandei comuniste in manipularea istoriei. Este cunoscut si faptul ca tatal si fiul Daicoviciu au dorit sa-si atribuie cat mai multe descoperiri arheologice.
In 1950 s-a sectionat din nou marele sanctuar circular si s-au identificat pe terasa 11 mai multe vestigii, printre care si micul sanctuar circular (p. 151-152). Despre aceste sapaturi C. Dacoviciu publica cateva rapoarte in SCIV, II, 1, 1951, p. 95-126.
In 1951 s-a dezvelit complet marele sanctuar circular (p. 152). Foarte interesant de remarcat ca acum este prima data cand se vorbeste de "urmele stalpilor de lemn" din cercul dublu de piatra. Deci nu se pune problema existentei unor stalpi de lemn, ci a unor "urme". Se mai precizeaza ca in 1950 nu s-a urmarit identificarea tuturor acestor urme, ci s-a calculat numarul de stalpi din cele doua cercuri concentrice (p. 152).
Aceste fapte ma determina sa exprim mari indoieli despre existenta, amplasarea si numarul acestor lemne infipte in cercul dublu de piatra. Cu atat mai mult cu cat acesti stalpi, daca ar fi existat, ar fi trebuit sa se gaseasca fixati/sprijiniti pe niste plinte de piatra! Deci nu au gasit arheologii plinte de piatra, dar au gasit urme ale unor stalpi de lemn, dupa 2000 de ani! Incredibil!
Mai trebuie mentionat si faptul ca unii arheologi sustin ca in mijlocul acestui cerc dublu de piatra s-ar fi gasit si o constructie cu absida. Unde e constructia cu absida? A existat sau nu? Daca a existat, cine a distrus-o?
Pe baza informatiilor prezentate (este foarte posibil ca informatiile mele sa fie insuficiente) eu consider ca in cercul dublu de piatra numit "sanctuarul mare circular" nu au existat niciun fel de lemne infipte de catre daci sau romani. Iar titulatura de "sanctuar" este nefondata.
Mai trebuie amintita si traditia orala ce explica aparitia lemnelor din cercul dublu de piatra in legatura cu regizorul Sergiu Nicolaescu, ce a turnat aici scene din filmul "Dacii". Atunci s-a lansat si teoria "calendarului solar".
Mai trebuie precizat ca acest cerc dublu de piatra nu reprezinta sub nicio forma un calendar, nici mai avansat, nici mai primitiv. Calendarul e o teorie fantasmagorica.
Falsificarea istoriei si a vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia reprezinta o mare rusine.
(6)
Propaganda comunista si indicatiile date de partid, de PCR, au facut ca inclusiv istoria sa se scrie asa cum doreau activistii comunisti.
Si s-au gasit destui istorici sa faca pe plac activistilor comunisti sovietici.
Aflam din lucrarea mentionata ca in 1950 s-a descoperit "Micul sanctuar circular". In foto nr. 3 de mai jos (realizata in 2011) se pot vedea micul sanctuar rotund, si doua "sanctuare" patrate.
Eu, ca un simplu privitor, ma intreb daca nu sunt cam multe "sanctuare" pe metru patrat. In stanga imaginii, evidentiat cu o sageata albastra se vede asa-numitul "Micul sanctuar circular". In plan mai apropiat se vede un sanctuar patrat si in prim-plan, urmele unui alt sanctuar patrat. In dreapta imaginii se vede "Sanctuarul mare circular".
Aflam ca micul sanctuar rotund a fost dezvelit in 1952 (lucrarea mentionata, "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvsaniei", 1989, p. 153).Dar mai aflam si un aspect important: "Din pacate constructia romana ulterioara, de deasupra lui, a distrus in buna parte urmele stalpilor de lemn din interior". Aceasta fraza ne dezvaluie existenta unei constructii peste acest "sanctuar", considerata de autori ca fiind romana. Ne uitam din nou la foto 3 si ne intrebam: "Unde e constructia romana?" Rezulta ca istoricii nostri si-au permis sa inlature vestigiile romane, deci le-au aruncat, si au lasat asa-zisul "sanctuar mic rotund". O parte din istoria si vestigiile de la Gradistea au fost distruse, o parte a istoriei a fost stearsa. De ce? Eu nu detin raspunsul. Dar cineva trebuie sa raspunda.
Mie mi-e foarte greu sa cred ca la Gradistea e asa de usor de deosebit o constructie romana de una dacica, mai ales daca sunt suprapuse. Dar mi-e si mai greu sa inteleg cum e posibil sa distrugi niste vestigii doar pentru ca presupui ca nu sunt dacice. Cat despre alte urme de lemne infipte tot in mijlocul cercului de piatra nici nu mai are rost sa vorbim.
La Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului s-a masluit istoria cu tupeu bolsevic.
Sa privim mai atent si "Sanctuarul patrat", cel de langa cercul mic de piatra din foto de mai sus (foto 3). Observam in interiorul acestuia mai multi bolovani, pietre, poate resturi de la niste coloane sau tamburi. Sa numaram aceste pietre asezate destul de ordonat in mai multe randuri, rezultatul e 15 (5x3). Observam inca o data fotografia de mai sus si ne mutam privirea la fotografia de mai jos.
In fotografia de mai jos, ce poarta numarul 29 (alb-negru), se observa acelasi "sanctuar" la momentul dezvelirii.
Ce observam in dispunerea pietrelor? Observam lipsa unei pietre, evidentiata cu un cerc rosu, notat cu litera A. Deci nu sunt 15 pietre, ci doar 14!
Prin urmare, dupa 1952 a mai aparut o piatra!. Probabil au adus-o de acasa...
Cum e posibil sa falsifici un site istoric, marturii arheologice, vestigii istorice?
Daca sunteti atenti la pietrele ce imprejmuiesc acest "sanctuar", observati ca toate sunt rupte, sparte in partea de sus (in foto alb-negru). Daca priviti cateva din pietrele din fotografia color (nr. 3), cele evidentiate cu sageata rosie, constatati ca ele au o forma completa. Cum se explica acest fapt? Acestea au fost facute de comunisti. Caci asta inteleg comunistii de atunci si de acum prin "restaurare", falsificarea vestigiilor.
Cum s-a ajuns la distrugerea si falsificarea vestigiilor in perioada comunista e usor de inteles, s-a "lucrat" dupa indicatiile de partid. Dar asta nu scuza pe nimeni. Distrugerile din zona Gradistea Muncelului sunt un atentat la istoria natiunii noastre. Aceste falsificari ale istoriei reprezinta una din formele de manipulare si prostire a poporului roman.
(7)
Dupa ce am vazut sanctuare si rotunde si patrate pe terasa XI, sa ne minunam - tot pe terasa XI - de "Discul solar", cum scrie pe placuta de langa el, cunoscut si sub numele de "Soarele de andezit".
"Soarele de andezit"/"Discul solar" a aparut pe terasa XI dintr-o vale, locul lui nefiind pe terasa XI. Denumirea de "Disc solar"/"Soare de andezit" e o alegere poetica, fara legatura cu istoria, cu obiectul in sine.
Acest disc, plantat pe terasa a XI-a este format din mai multe fragmente. Aceste fragmente pareau sa formeze un cerc, un disc, un tambur etc., dar un cerc incomplet, deoarece multe parti ale acestuia lipseau. Prin urmare, in stil comunist, s-a turnat acest disc in ciment si astfel s-a realizat "Discul solar" (foto de mai sus, realizata in 2005, de la http://www.dacii.ro/sarmis2005/racovita.8k.ro/sarmi/sarmi2005.htm). Partea mai deschisa la culoare e ciment comunist.
Elanul "restaurarilor" de tip comunist-ceausist nu s-a potolit niciodata. Si acum la 23 de ani de la inalturarea regimului comunist-ceausist, elanul bolsevic si ideologia bolsevica sunt la fel de vii ca inainte de 1989. La fel de imbecile, la fel de periculoase. Faptul ca nu s-au si realizat toate acele restaurari halucinante (la care unii si acum viseaza) e o speranta ca mai exista ceva original, antic la Sarmizegetusa. Dar ce?
Sa aruncam o privire la ce se pregatea la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului sa se puna in scena. Cand? Destul de recent, in 2005. Si acesta e doar un exemplu. Comunistii doreau o "constructie" megalomanica, un fel de "Casa Poporului" antica si dacica. Pentru asta au facut niste "plinte" uriase (discuri) din ciment, pe care se pregateau sa le instaleze pe terase.
In fotografia de mai jos (foto nr. 4) se pot admira "plintele". Plinte facute cu raspundere bolsevica, pentru masluirea istoriei la Gradistea. Acum, ca acest monument UNESCO a trecut la Consiliul Judetean Hunedoara, nimic nu le mai sta in cale.
In fotografia nr. 4, din 2005, in plan central, se pot observa "plintele" pregatite pentru a fi instalate (loc bun de stat la taifas pentru elevi). Ele se gaseau amplasate pe terasa XI. Fotografia este din aceeasi colectie, a taberei de elevi mentionata anterior. Oare ce s-a intamplat cu ele? Cine le-a facut si cine a platit pentru ele? Cine le-a transportat si cu ce? Pe banii cui?
In plan departat, in dreapta imaginii, marcat cu sageata, se poate observa un alt "sanctuar", cel de pe terasa X.
O intrebare devine legitima: "Ce e adevarat si ce e facatura in acest site?"
De ce e nevoie sa se acopere istoria, vestigiile dacice si romane? De ce e necesara distrugerea unor vestigii? De ce e necesara masluirea vestigiilor la Gradistea Muncelului?
(8)
In acest episod opt al seriei "Sarmizegetusa Regia intre istorie si masluire" voi vorbi despre un alt "sanctuar". Istoria nu este o povestire. Istoria este o stiinta. Este foarte adevarat ca in Romania totul este relativ, inclusiv stiinta si "cercetatorii". Dar, privind spre poporul dac, trebuie sa avem mintea lucida si un respect pentru demersul stiintific, astfel incat istoria sa-si poate indeplini sarcina primordiala, aceea de a explica ceea ce a fost si a ne face sa intelegem ceea ce este si ceea ce va putea fi.
Este foarte periculos cand, din dorinta de a transforma tantarul in armasar, autoritatile (indiferent care sunt acelea) rescriu prin vointa lor istoria. Istoria nu este decat una, aceea a adevarului istoric, a faptelor, a probelor si a concluziilor pertinente.
Eu sper ca atat Academia Romana cat si Guvernul si Presedintia, sa se implice in continuarea cercetatarilor arheologice, in protejarea vestigiilor arheologice la Gradistea de Munte si mai ales sa impiedice proiecte imbecile de "restaurare". Acest concept aparent inofensiv de "restaurare" ascunde dorinta unora de a distruge probe insemnate ale trecutului si a schimba sensul altor marturii arheologice. Si ca sa aduc si o dovada cat se poate de elocventa, la "Castelul Huniazilor/Corvinilor" din Hunedoara s-a "restaurat" prin introducarea gazului metan (merita sa vezi tevile cum urca pe ziduri), s-a introdus incalzirea centrala (merita sa vezi calorifere intr-o constructie din sec XV). Ca doar fiecare face ce vrea, restaureaza cum vrea, dupa cum ii trece prin cap. S-a sesizat cineva? Nimeni. La manelisti nu conteaza.
Eu nu doresc ca asemenea "restaurari" sa se produca si la Sarmizegetusa. Ruinele trebuie sa ramana asa cum au fost gasite! Pentru ca altfel este un mare pericol pentru istoria acestui popor, pericolul falsificarii istoriei.
Pe terasa acum numerotata cu 10, vedem si ni se pare ca intelegem ce vedem. Dar oare ce vedem?
In foto de mai jos, realizata in 2011, putem sa observam mai multe lucruri. Chiar prea multe.
Ceea ce este usor de sesizat este amplasarea unei tabere de corturi in site. Nu mai este aceea a elevilor din 2005, in 2011 erau alti indivizi. Aceasta dovedeste lipsa de respect pentrtu un monument UNESCO, lipsa de respect pentru dacii ce au murit acolo, aparandu-si cetatea.
(9)
"Sanctuarul" de pe terasa 10 se vede in fotografia de mai jos, notata cu cifra 5.
In afara de amplasarea taberelor de corturi in site-ul UNESCO, mai putem observa cateva aspecte ce ne incanta privirea .
Sageata de culoare turcoise notata cu cifra 1 ne indica faptul ca acolo este deja un drum facut de masini.
Adica se intra cu masina in site frecvent, nu doar ocazional.
Sageata cu numarul 2 ne arata pietrisul din zona numita "sanctuar". Acest pietris este de rau. Dacii nu foloseau pietris de rau, cel putin nu la Gradistea Muncelului.
Dar de unde e pietrisul?
Istoria noastra este o istorie pe care altii, dar si noi, au masluit-o cu buna stiinta.
In anii 50 din secolul trecut, dupa instaurarea regimului sovietic in Romania, au aparut istoricii "de partid". Pe langa activistii si agitatorii partidului comunist, mai lipseau istoricii de partid.
Acesti istorici, ghidati de activistii comunisti, au incercat diferite manevre. Manevre in defolosul stiintei.
La Gradistea Muncelului, de exemplu, s-au "resapat" mare parte din vestigii. Cea mai mare modificare a site-ului a avut loc la inceputul anilor 80 (sec. XX) pentru o vizita a lui Ceausescu, ce nici macar nu a mai avut loc. Dar modificarile s-au produs. Insa masluiri in site, s-au produs inca din anii 70, cu un deceniu inainte.
Sanctuarul din poza de mai sus a fost amenajat pentru acea vizita si asa a ramas. Pe langa pietrisul de rau, mai avem niste probleme. Ca de exemplu,"plintele" fabricate de comunisti.Asa cum se poate observa in foto 6, avem de-a face cu doua tipuri de "plinte" (discuri).
In foto de mai sus, cu cifra 3 vedem notata sageata ce ne arata ceva ce nu exista. Sageata numarul 4 ne indica o plinta pusa pe ceva ce nu exista. Ceea ce ne indica sageata numarul 3 poate fi o realizare extraterestra antica, daca nu ar fi o "opera" comunista, realizata la indicatia tovarasei Suzana Gadea.
Ce a vrut sa demonstreze cu asta tovarasa Gadea?
La Gradistea de Munte de cateva decenii se incearca o manipulare grosolana, pentru a justifica existenta unor falsuri in aceasta cetate, justificare ce suna asa: "Nu conteaza ca ce e la suprafata e fals, conteaza ca adevaratele ruine sunt sub pamant, protejate impotriva degradarii". Din fericire nu suntem chiar toti decerebrati. Daca exista ruine sub pamant, acestea trebuie scoase la lumina pentru a fi studiate de oricine si protejate asa cum s-a procedat si la Costesti sau Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
(1)
Starea actuala a site-ului istoric de la Sarmizegetusa Regia - Gradistea Muncelului, vestigiile si amenajarile ce pot fi acum vazute, dateaza - in buna parte - din perioada comunista, amenajari efectuate inainte de 1989.
Nu ar fi nimic rau in asta, daca aceste amenajari nu ar fi dus la modificari esentiale in site, la falsificarea unor vestigii, la distrugerea altor vestigii si, prin urmare, la o denaturare a acestui loc istoric, o denaturare a istoriei noastre.
Eu nu pun la indoiala munca de cercetare efectuata de istorici in site, nici rezultatele obtinute, nici probitatea profesionala a acestora. Eu discut despre amenajarea site-ului istoric de la Sarmizegetusa Regia.
Pentru a nu discuta doar pe seama a ceea ce vedem "cu ochiul liber", ma raportez si la o lucrare intitulata "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei" (1989), autori: Hadrian Daicoviciu, Stefan Ferenczi, Ioan Glodariu .
Asa cum am scris si in urma cu doi ani pe un alt blog, in opinia mea la Sarmizegetusa Regia s-a falsificat istoria in numele si totodata in spiritul ideologiei comuniste, ceea ce nu poate fi decat grav. In plus, ne si batem joc de aceste locuri sacre. Cum ne batem joc? Voi arata in continuare.
Eu, nefiind istoric, nu-mi permit sa emit judecati de valoare in domeniu, dar ca cetatean am dreptul sa-mi pun intrebari, am dreptul sa critic si mai ales, am dreptul sa fiu corect informat cu privire la istoria poporului din care fac parte.
Imi asum rolul de "Toma Necredinciosul", de cetatean suspicios ca este pacalit in raport cu vestigiile de la Sarmizegetusa Regia, caci aceasta este momentan convingerea mea; aici, in acest loc sacru al istoriei natiunii romane, s-a falsificat istoria.
Sa incepem cu intrarea in site, in cetatea Sarmizegetusa Regia, unde se presupune ca au locuit capeteniile Regatului Dacia. Eu am scris ca se presupune pentru ca nu exista o unanimitate, nici macar un consens asupra acestui fapt (si asa cum deja am specificat, nu doresc sa ma pronunt asupra evenimentelor istorice).
In fotografia de mai sus vedem intrarea "Poarta de Vest" a fortificatiei (foto realizata in 2011).
Cifra nr. 7 (cu rosu) indica zidul fortificatiei. Cifra nr. 8 indica locul unde Consiliul Judetean Hunedoara a facut pe langa parcarea din fata fortificatiei si niste trepte. In urma scandalului produs prin mutilarea site-ului, treptele au fost distruse (parcarea a ramas), pentru a nu sta marturie prostiei de tip bizonic (ca acum nu se mai poate vorbi de "avant proletar"). Vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului le lipseau o parcare si niste trepte. Atat putem, atat facem. Doar ca distrugem. Excavatia pentru parcare s-a oprit cam la 1,5 metri de zidul cetatii. Despre mareata lucrare cititi aici http://www.mediafax.ro/cultura-media/lucrarile-la-parcarea-de-la-sarmizegetusa-regia-s-au-facut-fara-autorizatie-vestigiile-posibile-sunt-compromise-8554247.
"Istoricii şi arheologii sunt absolut şocaţi de inconştienţa şi incompetenţa edililor locali care au ajuns la „performanţa" de a aduce grave avarii unicului sit arheologic din România aflat pe lista Patrimoniului UNESCO. „Această atitudine este pur şi simplu de neetichetat", a declarat Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii şi istoric de artă" (http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/la-sarmizegetusa-ancheta-trece-parcarea-ramane-233083.html).
Dar nici pe departe aceasta parcare si acele trepte nu reprezinta cele mai mari grozavii petrecute in acest loc.
(2)
Asa cum am aratat deja, Consiliul Judetean Hunedoara a dorit sa faca o parcare la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului si a facut-o. Putin a lipsit ca zidul fortificatiei sa nu se prabuseasca din cauza lucrarilor pentru aceasta parcare. Dar nu este exclus ca in viitor, datorita erodarii solului si a alunecarii in continuare a pamantului sa se produca prabusirea zidurilor. Foarte grav. De aceea eu cred ca trecerea acestui loc sacru pentru natiunea romana, trecerea acestui monument UNESCO de la Ministerul Culturii la Consiliul Judetean Hunedoara a fost o eroare (trecerea s-a facut in Februarie 2013, la doi ani dupa faptele relatate deja).
In foto nr 2 (poza de mai sus, realizata in 2011) vedem zidul fortificatiei de la intrarea "Portii de Vest".
Cifra 9 ne arata cum - datorita lucrarilor de la parcare - pamantul s-a surpat pana la aproximativ 30 cm de zid (in dreptul cifrelor 10 - 12).
Dar despre care zid este vorba? Despre zidul fortificatiei, bineinteles. Si totusi intrebarea ramane: "Despre care zid este vorba?".Fotografia nr. 2 dezvaluie un fapt incredibil, respectiv existenta a doua straturi distincte de blocuri de piatra in peretele fortificatiei. Un strat inferior, de doua randuri de blocuri de piatra, notate in foto cu cifra 12 si deasupra, alte patru randuri de blocuri, notate cu cifra 11.
Dupa cum este cunoscut dacii nu foloseau niciun fel de "mortar" pentru a lega blocurile de piatra intre ele. Nu se cunostea cimentul, in consecinta nu au folosit ciment. Sageata notata cu cifra 10 ne indica prin linia punctata cu rosu faptul ca la Sarmizegetusa Regia exista un strat de mortar intre primele doua randuri de blocuri de piatra de la baza (cifra 12) si celelalte, de deasupra (cifra 11). Acest fapt ma determina sa sustin ideea ca aici s-a construit un zid peste un alt zid, prin urmare s-a modificat site-ul istoric. Cele patru randuri de blocuri de piatra superioare notate cu cifra 11 reprezinta o constructie realizata pe vremea comunistilor (inainte de 1989), nu o constructie a dacilor sau a romanilor ce au cucerit aceasta fortificatie.
Modificarea unui site istoric inseamna falsificarea acestuia, falsificarea istoriei, de fapt. Dar de ce trebuia sau de ce trebuie sa ne falsificam istoria?
Eu devin suspicios si ma intreb daca macar cele doua randuri de blocuri de piatra de jos (cifra 12) sunt originale, nu cumva intreaga fortificatie este un fals? Ce e adevarat in site-ul de la Sarmizegetusa Regia?
(3)
Indoielile mele in legatura cu zidul fortificatiei de la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului tin inclusiv de originalitatea acestui zid. In lucrarea "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei" (1989), autori: Hadrian Daicoviciu, Stefan Ferenczi, Ioan Glodariu, sunt publicate mai multe fotografii (toate alb-negru) intre care si una cu "Poarta de Vest" si zidul fortificatiei. Toate fotografiile alb-negru ce vor aparea in aceste episoade sunt scanari ale fotografiilor din lucrarea amintita. Daca claritatea acestora lasa de dorit, acest fapt se datoreaza calitatii fotografiilor din lucrare.
Fotografia de mai jos ne prezinta un zid format din trei randuri de blocuri de piatra. Prin urmare nu sunt nici doua, nici sase randuri suprapuse de blocuri de piatra.
Intrebarea este: "Cum s-a ajuns de la trei randuri de blocuri de piatra la sase randuri?"
Fiecare este liber sa dea raspunsul care-i place. Eu insa, astept un raspuns din partea istoricilor, a specialistilor.
Pe langa raspunsul la intrebare, eu astept ca aceste modificari in site sa dispara.
NU este admisibil ca in numele unei propagande bolnave, a unui regim bolnav ce - oficial - a disparut de 24 de ani, sa prezentam in continuare un fals pe post de istorie.
Este util sa observam ca blocurile de piatra au diferite demensiuni si, in general, sunt de forma patrata.
Ar fi cazul sa aruncam o privire si pe panoul ce da explicatii asupra fortificatiei.
Din acest panou ar trebui sa retinem denumirile ce sunt date unor locuri si artefacte din fortificatie si din jurul fortificatiei.
In episodul urmator voi discuta despre "drumul pavat" ce duce la "sanctuarul mare de andezit", adica pe terasa numerotata de specialisti cu numarul 11.
(4)
Cum de s-a permis la Sarmizegetusa Regia, de-a lungul timpului, contructia unor cabane si amplasarea unor tabere de corturi chiar in site-ul istoric, adica intre artefacte? Studentii de la Universitatea din Cluj si-au amenajat o cabana si un WC chiar in site, in apropiere de zidul estic al fortificatiei, apoi - in urma scandalului declansat - acea cabana a fost demolata (cred, in 2004). Mai recent, in 2005, o tabara "de arheologie" a elevilor de la un liceu din Cluj (Emil Racovita) si-a gasit locul tot in site, chiar pe terasa XI. Cateva fotografii de la acea tabara merita a fi publicate ca amintire, dar si ca intrebare pentru domnul profesor Ioan Glodariu.
(fotografiile de mai jos sunt de pe http://www.dacii.ro/sarmis2005/racovita.8k.ro/sarmi/sarmi2005.htmn )
La o bere pe pilonii de ciment de la sanctuarul mare circular - terasa XI
Tabara langa "Sanctuarul Mare Circular"
Si o fotografie document...
In ipoteza in care la Sarmizegetusa totul e o masluire (masluirea comunistilor de atunci si de acum), chiar nu conteaza ce se intampla acolo, nici faptul ca tot acolo s-a "creat" langa sancutuarul mare circular o groapa de gunoi etc.
Dar oare e posibil ca totul sa fie doar o masluire?
Sa parasim putin viata la cort si berea de pe pilonii din ciment ai sanctuarului mare circular si sa aruncam o privire spre minunatul "drum pavat".
Fortificatia este strabatuta de un drum pavat, ce leaga poarta de vest de poarta de est (deocamdata ascunsa vizitatorilor) si care se prelungeste pana pe terasa XI. Terasa XI este usor de identificat, pe ea se afla "sanctuarul mare circular", cel cu lemnele infipte in mijloc si piloni din ciment. Ciment dacic, numa' bun ca suport pentru sticlele de bere (cimentul este comunist, nu dacic, dacii nu cunosteau cimentul).
In foto de mai jos se poate observa bine drumul pavat (foto realizata in 2011).
Daca suntem atenti la materialul de constructie constatam ca avem de-a face cu niste bucati relativ mici de piatra, un fel de dale. Si dispunerea lor merita a fi observata, sunt mai multe dale pe un singur rand.
In fotografia alb-negru de mai jos observam drumul pavat la momentul dezvelirii sale.
In foto de mai sus (lucrarea mentionata, 1989) se poate observa ca drumul pavat e format din lespezi, placi de piatra destul de mari, in mod evident diferite de cele din fotografia color. In mod super evident, exista un singur rand de lespezi de piatra (pana la ramificatie). Fiindca nu exista niciun reper in fotografie, mi-e greu sa estimez dimensiunea unei lespezi de piatra, dar ar putea fi cam 40-50 cm latime si 100 - 120 cm lungime, 14-18 cm grosime.
Intrebare: "Care e originalul drum pavat?" Cel din fotografia alb-negru sau cel din fotografia color?.
Ce s-a intamplat cu drumul pavat din foto alb-negru?
Pana se va gandi cineva sa dea un raspuns stiintific, sa mai facem cativa pasi prin Sarmizegetusa Regia si sa ne oprim la sanctuarul mare circular.
(5)
La Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului exista mai multe locuri unde au fost descoperite amenajari ale dacilor si ale romanilor cuceritori, denumite de istorici si cercetatori "terase", la randul lor numerotate de la unu la 11.
Pe terasa a 11-a s-a descoperit ceea ce istoricii numesc "Sanctuarul mare circular". De mentionat ca toate aceste denumiri sunt in parte arbitrare, caci nu se cunoaste titulatura dacica sau romana a amenajarilor si constructiilor gasite la Sarmizegetusa Regia.
"Sanctuarul mare circular" este usor de recunoscut dupa lemnele infipte in mijlocul lui. In fotografia de mai jos efectuata in 2011 se poate observa acest vestigiu.
Se poate observa cu usurinta ca acest loc denumit sanctuar, este de fapt un cerc facut din doua randuri de pietre, un rand exterior din pietre mai mari si in interiorul acestuia un alt rand de pietre mai mici slefuite, adica un cerc dublu de piatra. In interiorul acestui cerc dublu se afla niste lemne infipte, in doua cercuri concentrice. Dar ce reprezinta acest loc si ce rol au acele lemne? Cine a infipt lemnele?
Pe terasa a 11-a s-a sapat de mai multe ori in decursul istoriei, primele sapaturi avand loc chiar in secolul XIX. De specificat ca in mod oficial se cunosteau ruinele de la Gradistea Muncelului inca din sec. XVI.
In ziua de 21 iulie 1803 incep primele sapaturi (recunoscute) pentru a se vedea ce e cu ruinele de la Gradistea, sapaturi efectuate sub conducerea lui B. Aigler, cu o echipa de 10 muncitori, sub coordonarea lui P. Torok, comisar din partea Tezaurariatului Cameral (lucrarea amintita, p. 127).
Care este istoria cercetarilor cercului dublu de piatra de la Gradistea Muncelului?
De retinut ca in 1804, maiorul de geniu M. Pechy intocmeste si publica un raport dupa vizitarea ruinelor de la Sarmizegetusa, raport in care descrie si cercul dublu de piatra (ale carui pietre considera ca sunt din Dealul Cetatii din Deva) (p. 131). Nu stim daca aceasta e cu adevarat prima mentiune a acestui vestigiu, dar aceasta mentiune exista si o luam in considerare. Faptul ca in 1804 acest cerc dublu de piatra era descoperit/vizibil ne indica faptul ca acolo s-au facut sapaturi cuprinzatiare si intense in 1803 sau poate chiar mai inainte.
Acolo sapa si altii, istorici amatori sau doar cautatori de comori. In 1847, printre cei ce sapa sunt si Ackner, Neigebaur si Fodor, ce publica descrieri detaliate ale Gradistei (p 133-134). Ackner considera cercul dublu de piatra ca fiind "Circus".
G. Finaly publica mai multe documente despre Gradistea Muncelului, dar intreprinde si o drumetie la Gradistea (probabil in 1910) unde descrie printre altele: "cercul dublu de piatra" si "cladirea pentagonala" (p. 134). Unde e cladirea pentagonala?
La propunerea lui Finaly, Lang si Kuzsinszky tot perimetrul de la Gradistea (591 iugare) este declarat monument al naturii (p. 135).
In 1924 sub coordonarea lui D. M. Teodorescu se efectueaza sapaturi la Costesti si Gradistea. In 1926 a fost sectionat sanctuarul mare circular (p. 142). Teodorescu publica in 1930-1931 o lucrare "Cetatea dacica de la Gradistea Muncelului".
Eu nu detin date despre alte sapaturi la Sarmizegetusa pana in anul 1950. Consider ca este aproape imposibil ca acestea sa nu fi existat.
Din 1949 pana in 1972 conducerea colectivelor de cercetare si a sapaturilor arheologice a fost incredintata lui Constantin Daicoviciu (p.151). Eu exprim doar o parere personala, din acest moment, 1949, a inceput implicarea propagandei comuniste in manipularea istoriei. Este cunoscut si faptul ca tatal si fiul Daicoviciu au dorit sa-si atribuie cat mai multe descoperiri arheologice.
In 1950 s-a sectionat din nou marele sanctuar circular si s-au identificat pe terasa 11 mai multe vestigii, printre care si micul sanctuar circular (p. 151-152). Despre aceste sapaturi C. Dacoviciu publica cateva rapoarte in SCIV, II, 1, 1951, p. 95-126.
In 1951 s-a dezvelit complet marele sanctuar circular (p. 152). Foarte interesant de remarcat ca acum este prima data cand se vorbeste de "urmele stalpilor de lemn" din cercul dublu de piatra. Deci nu se pune problema existentei unor stalpi de lemn, ci a unor "urme". Se mai precizeaza ca in 1950 nu s-a urmarit identificarea tuturor acestor urme, ci s-a calculat numarul de stalpi din cele doua cercuri concentrice (p. 152).
Aceste fapte ma determina sa exprim mari indoieli despre existenta, amplasarea si numarul acestor lemne infipte in cercul dublu de piatra. Cu atat mai mult cu cat acesti stalpi, daca ar fi existat, ar fi trebuit sa se gaseasca fixati/sprijiniti pe niste plinte de piatra! Deci nu au gasit arheologii plinte de piatra, dar au gasit urme ale unor stalpi de lemn, dupa 2000 de ani! Incredibil!
Mai trebuie mentionat si faptul ca unii arheologi sustin ca in mijlocul acestui cerc dublu de piatra s-ar fi gasit si o constructie cu absida. Unde e constructia cu absida? A existat sau nu? Daca a existat, cine a distrus-o?
Pe baza informatiilor prezentate (este foarte posibil ca informatiile mele sa fie insuficiente) eu consider ca in cercul dublu de piatra numit "sanctuarul mare circular" nu au existat niciun fel de lemne infipte de catre daci sau romani. Iar titulatura de "sanctuar" este nefondata.
Mai trebuie amintita si traditia orala ce explica aparitia lemnelor din cercul dublu de piatra in legatura cu regizorul Sergiu Nicolaescu, ce a turnat aici scene din filmul "Dacii". Atunci s-a lansat si teoria "calendarului solar".
Mai trebuie precizat ca acest cerc dublu de piatra nu reprezinta sub nicio forma un calendar, nici mai avansat, nici mai primitiv. Calendarul e o teorie fantasmagorica.
Falsificarea istoriei si a vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia reprezinta o mare rusine.
(6)
Propaganda comunista si indicatiile date de partid, de PCR, au facut ca inclusiv istoria sa se scrie asa cum doreau activistii comunisti.
Si s-au gasit destui istorici sa faca pe plac activistilor comunisti sovietici.
Aflam din lucrarea mentionata ca in 1950 s-a descoperit "Micul sanctuar circular". In foto nr. 3 de mai jos (realizata in 2011) se pot vedea micul sanctuar rotund, si doua "sanctuare" patrate.
Eu, ca un simplu privitor, ma intreb daca nu sunt cam multe "sanctuare" pe metru patrat. In stanga imaginii, evidentiat cu o sageata albastra se vede asa-numitul "Micul sanctuar circular". In plan mai apropiat se vede un sanctuar patrat si in prim-plan, urmele unui alt sanctuar patrat. In dreapta imaginii se vede "Sanctuarul mare circular".
Aflam ca micul sanctuar rotund a fost dezvelit in 1952 (lucrarea mentionata, "Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvsaniei", 1989, p. 153).Dar mai aflam si un aspect important: "Din pacate constructia romana ulterioara, de deasupra lui, a distrus in buna parte urmele stalpilor de lemn din interior". Aceasta fraza ne dezvaluie existenta unei constructii peste acest "sanctuar", considerata de autori ca fiind romana. Ne uitam din nou la foto 3 si ne intrebam: "Unde e constructia romana?" Rezulta ca istoricii nostri si-au permis sa inlature vestigiile romane, deci le-au aruncat, si au lasat asa-zisul "sanctuar mic rotund". O parte din istoria si vestigiile de la Gradistea au fost distruse, o parte a istoriei a fost stearsa. De ce? Eu nu detin raspunsul. Dar cineva trebuie sa raspunda.
Mie mi-e foarte greu sa cred ca la Gradistea e asa de usor de deosebit o constructie romana de una dacica, mai ales daca sunt suprapuse. Dar mi-e si mai greu sa inteleg cum e posibil sa distrugi niste vestigii doar pentru ca presupui ca nu sunt dacice. Cat despre alte urme de lemne infipte tot in mijlocul cercului de piatra nici nu mai are rost sa vorbim.
La Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului s-a masluit istoria cu tupeu bolsevic.
Sa privim mai atent si "Sanctuarul patrat", cel de langa cercul mic de piatra din foto de mai sus (foto 3). Observam in interiorul acestuia mai multi bolovani, pietre, poate resturi de la niste coloane sau tamburi. Sa numaram aceste pietre asezate destul de ordonat in mai multe randuri, rezultatul e 15 (5x3). Observam inca o data fotografia de mai sus si ne mutam privirea la fotografia de mai jos.
In fotografia de mai jos, ce poarta numarul 29 (alb-negru), se observa acelasi "sanctuar" la momentul dezvelirii.
Ce observam in dispunerea pietrelor? Observam lipsa unei pietre, evidentiata cu un cerc rosu, notat cu litera A. Deci nu sunt 15 pietre, ci doar 14!
Prin urmare, dupa 1952 a mai aparut o piatra!. Probabil au adus-o de acasa...
Cum e posibil sa falsifici un site istoric, marturii arheologice, vestigii istorice?
Daca sunteti atenti la pietrele ce imprejmuiesc acest "sanctuar", observati ca toate sunt rupte, sparte in partea de sus (in foto alb-negru). Daca priviti cateva din pietrele din fotografia color (nr. 3), cele evidentiate cu sageata rosie, constatati ca ele au o forma completa. Cum se explica acest fapt? Acestea au fost facute de comunisti. Caci asta inteleg comunistii de atunci si de acum prin "restaurare", falsificarea vestigiilor.
Cum s-a ajuns la distrugerea si falsificarea vestigiilor in perioada comunista e usor de inteles, s-a "lucrat" dupa indicatiile de partid. Dar asta nu scuza pe nimeni. Distrugerile din zona Gradistea Muncelului sunt un atentat la istoria natiunii noastre. Aceste falsificari ale istoriei reprezinta una din formele de manipulare si prostire a poporului roman.
(7)
Dupa ce am vazut sanctuare si rotunde si patrate pe terasa XI, sa ne minunam - tot pe terasa XI - de "Discul solar", cum scrie pe placuta de langa el, cunoscut si sub numele de "Soarele de andezit".
"Soarele de andezit"/"Discul solar" a aparut pe terasa XI dintr-o vale, locul lui nefiind pe terasa XI. Denumirea de "Disc solar"/"Soare de andezit" e o alegere poetica, fara legatura cu istoria, cu obiectul in sine.
Acest disc, plantat pe terasa a XI-a este format din mai multe fragmente. Aceste fragmente pareau sa formeze un cerc, un disc, un tambur etc., dar un cerc incomplet, deoarece multe parti ale acestuia lipseau. Prin urmare, in stil comunist, s-a turnat acest disc in ciment si astfel s-a realizat "Discul solar" (foto de mai sus, realizata in 2005, de la http://www.dacii.ro/sarmis2005/racovita.8k.ro/sarmi/sarmi2005.htm). Partea mai deschisa la culoare e ciment comunist.
Elanul "restaurarilor" de tip comunist-ceausist nu s-a potolit niciodata. Si acum la 23 de ani de la inalturarea regimului comunist-ceausist, elanul bolsevic si ideologia bolsevica sunt la fel de vii ca inainte de 1989. La fel de imbecile, la fel de periculoase. Faptul ca nu s-au si realizat toate acele restaurari halucinante (la care unii si acum viseaza) e o speranta ca mai exista ceva original, antic la Sarmizegetusa. Dar ce?
Sa aruncam o privire la ce se pregatea la Sarmizegetusa Regia Gradistea Muncelului sa se puna in scena. Cand? Destul de recent, in 2005. Si acesta e doar un exemplu. Comunistii doreau o "constructie" megalomanica, un fel de "Casa Poporului" antica si dacica. Pentru asta au facut niste "plinte" uriase (discuri) din ciment, pe care se pregateau sa le instaleze pe terase.
In fotografia de mai jos (foto nr. 4) se pot admira "plintele". Plinte facute cu raspundere bolsevica, pentru masluirea istoriei la Gradistea. Acum, ca acest monument UNESCO a trecut la Consiliul Judetean Hunedoara, nimic nu le mai sta in cale.
In fotografia nr. 4, din 2005, in plan central, se pot observa "plintele" pregatite pentru a fi instalate (loc bun de stat la taifas pentru elevi). Ele se gaseau amplasate pe terasa XI. Fotografia este din aceeasi colectie, a taberei de elevi mentionata anterior. Oare ce s-a intamplat cu ele? Cine le-a facut si cine a platit pentru ele? Cine le-a transportat si cu ce? Pe banii cui?
In plan departat, in dreapta imaginii, marcat cu sageata, se poate observa un alt "sanctuar", cel de pe terasa X.
O intrebare devine legitima: "Ce e adevarat si ce e facatura in acest site?"
De ce e nevoie sa se acopere istoria, vestigiile dacice si romane? De ce e necesara distrugerea unor vestigii? De ce e necesara masluirea vestigiilor la Gradistea Muncelului?
(8)
In acest episod opt al seriei "Sarmizegetusa Regia intre istorie si masluire" voi vorbi despre un alt "sanctuar". Istoria nu este o povestire. Istoria este o stiinta. Este foarte adevarat ca in Romania totul este relativ, inclusiv stiinta si "cercetatorii". Dar, privind spre poporul dac, trebuie sa avem mintea lucida si un respect pentru demersul stiintific, astfel incat istoria sa-si poate indeplini sarcina primordiala, aceea de a explica ceea ce a fost si a ne face sa intelegem ceea ce este si ceea ce va putea fi.
Este foarte periculos cand, din dorinta de a transforma tantarul in armasar, autoritatile (indiferent care sunt acelea) rescriu prin vointa lor istoria. Istoria nu este decat una, aceea a adevarului istoric, a faptelor, a probelor si a concluziilor pertinente.
Eu sper ca atat Academia Romana cat si Guvernul si Presedintia, sa se implice in continuarea cercetatarilor arheologice, in protejarea vestigiilor arheologice la Gradistea de Munte si mai ales sa impiedice proiecte imbecile de "restaurare". Acest concept aparent inofensiv de "restaurare" ascunde dorinta unora de a distruge probe insemnate ale trecutului si a schimba sensul altor marturii arheologice. Si ca sa aduc si o dovada cat se poate de elocventa, la "Castelul Huniazilor/Corvinilor" din Hunedoara s-a "restaurat" prin introducarea gazului metan (merita sa vezi tevile cum urca pe ziduri), s-a introdus incalzirea centrala (merita sa vezi calorifere intr-o constructie din sec XV). Ca doar fiecare face ce vrea, restaureaza cum vrea, dupa cum ii trece prin cap. S-a sesizat cineva? Nimeni. La manelisti nu conteaza.
Eu nu doresc ca asemenea "restaurari" sa se produca si la Sarmizegetusa. Ruinele trebuie sa ramana asa cum au fost gasite! Pentru ca altfel este un mare pericol pentru istoria acestui popor, pericolul falsificarii istoriei.
Pe terasa acum numerotata cu 10, vedem si ni se pare ca intelegem ce vedem. Dar oare ce vedem?
In foto de mai jos, realizata in 2011, putem sa observam mai multe lucruri. Chiar prea multe.
Ceea ce este usor de sesizat este amplasarea unei tabere de corturi in site. Nu mai este aceea a elevilor din 2005, in 2011 erau alti indivizi. Aceasta dovedeste lipsa de respect pentrtu un monument UNESCO, lipsa de respect pentru dacii ce au murit acolo, aparandu-si cetatea.
(9)
"Sanctuarul" de pe terasa 10 se vede in fotografia de mai jos, notata cu cifra 5.
In afara de amplasarea taberelor de corturi in site-ul UNESCO, mai putem observa cateva aspecte ce ne incanta privirea .
Sageata de culoare turcoise notata cu cifra 1 ne indica faptul ca acolo este deja un drum facut de masini.
Adica se intra cu masina in site frecvent, nu doar ocazional.
Sageata cu numarul 2 ne arata pietrisul din zona numita "sanctuar". Acest pietris este de rau. Dacii nu foloseau pietris de rau, cel putin nu la Gradistea Muncelului.
Dar de unde e pietrisul?
Istoria noastra este o istorie pe care altii, dar si noi, au masluit-o cu buna stiinta.
In anii 50 din secolul trecut, dupa instaurarea regimului sovietic in Romania, au aparut istoricii "de partid". Pe langa activistii si agitatorii partidului comunist, mai lipseau istoricii de partid.
Acesti istorici, ghidati de activistii comunisti, au incercat diferite manevre. Manevre in defolosul stiintei.
La Gradistea Muncelului, de exemplu, s-au "resapat" mare parte din vestigii. Cea mai mare modificare a site-ului a avut loc la inceputul anilor 80 (sec. XX) pentru o vizita a lui Ceausescu, ce nici macar nu a mai avut loc. Dar modificarile s-au produs. Insa masluiri in site, s-au produs inca din anii 70, cu un deceniu inainte.
Sanctuarul din poza de mai sus a fost amenajat pentru acea vizita si asa a ramas. Pe langa pietrisul de rau, mai avem niste probleme. Ca de exemplu,"plintele" fabricate de comunisti.Asa cum se poate observa in foto 6, avem de-a face cu doua tipuri de "plinte" (discuri).
In foto de mai sus, cu cifra 3 vedem notata sageata ce ne arata ceva ce nu exista. Sageata numarul 4 ne indica o plinta pusa pe ceva ce nu exista. Ceea ce ne indica sageata numarul 3 poate fi o realizare extraterestra antica, daca nu ar fi o "opera" comunista, realizata la indicatia tovarasei Suzana Gadea.
Ce a vrut sa demonstreze cu asta tovarasa Gadea?
(10)
Alte dovezi ale masluirii vestigiilor de la Gradistea Muncelului.
Acest ultim episod din aceasta serie dedicata cetatii de la Gradistea Muncelului demonstreaza ca masluirile s-au facut cu buna-stiinta, si au fost acceptate, altfel nu ar fi aparut pana si in lucrari cu caracter stiintific.
Fotografia de mai jos (aparuta in lucrarea deja mentionata) ne dezvaluie faptul ca in acel site s-au produs modificari importante. Fotografia este o fotografie aeriana din anul 1979.
Fotografia din 1979 imi permite sa fac cateva observatii:
1. Cu cifra 1 am notat sageata ce ne arata umbrele copacilor, ceea ce da posibilitatea aprecierii existentei unei anumite inaltimi a tuturor lucrurilor din aceasta fotografie, inclusiv a unor constructii.
2. Cifra 2 ne indica "Sanctuarul mic circular". .
3. Cifra 3 ne indica "Sanctuarul mare circular"
4. Sageata cu cifra 4 oare ce ne indica? Cu siguranta ne indica o constructie, dupa umbra pe care o lasa. Ce fel de constructie? Ce s-a intamplat cu acea constructie? Sunt intrebari ce isi asteapta raspunsul.
5. Cifra 5 indica sanctuarul de pe terasa 10. Despre acest sanctuar am discutat in episodul IX, este sanctuarul amenajat la indicatia tovarasei Gadea.
6. Cifra 6 ne indica existenta unui alt probabil sanctuar. Unde este el acum? A fost si acesta acoperit cu pamant sau pur si simplu a fost desfiintat?
7. Cifrele 7 si 8 ne indica faptul ca deasupra teraselor existente (cel putin in 2011, cand am facut ultima vizita acolo) a mai existat o "terasa" decopertata. Cifra 7 ne indica cu certitudine o constructie. Ce fel de constructie? Ce s-a ales de ea? Doar intrebari.
Spiritul sovietic-ceausist ne-a nenorocit si ne nenoroceste si in continuare, caci spiritul rezista.
Ferice de cei ce pot cu arma in mana sa-si apere viata, familia, patria.
